vineri, 14 ianuarie 2011

Scrisoare de pisicuta

Dragii mei,
Am vorbit ieri cu Minoki, stapana acestui blog, si mi-a dat voie ca astazi sa postez eu in locul ei.

Pe mine ma cheama Mitza (Mitzoasca, cum ma striga Minoki si colega ei Gabi), sau Fetita, cum ma striga oamenii din cartier, sau Pisi cum imi spune doamna cu chioscul de de la coltul strazii.. Sunt o pisica de rasa pur stradala. As vrea sa va spun varsta, dar nu o stiu, pentru ca nu stiu sa calculez in anii vostri omenesti ,dar Minoki spune la toata lumea ca am in jur de un an. Cat o fi insemnand asta in anii nostri pisicesti, habar nu am.Locuiesc ziua intr-un magazin pentru ca doua fete miloase,adica Minoki si Gabi, s-au indurat de mine si m-au adapostit de frig, si imi dau de mancare, dar seara stau pe strada .

Am vrut sa scriu si eu astazi in speranta ca cineva cu suflet o sa vrea sa ma adopte. Viata mea este destul de grea pe strada. Chiar saptamana trecuta am luat bataie de la motanul din capatul strazii. M-am aparat eu cat am putut, dar sunt fata si nu prea am putere sa dovedesc un ditamai cotoi.
Am aparut a doua zi cu un ochi umflat si doua zgarieturi pe nas de au stat fetele mele triste toata ziua din cauza mea. Nu eu am vrut bataie.El s-a legat de mine.
Dar nu asta este problema mea cea mai mare. Cand cand o mai veni cotoiul o sa o rup la fuga, si o sa ma ascund pe unde pot eu mai bine. Problema mea cea mai mare este frigul. Ziua stau la fete in magazin. Gabi imi cumpara mereu bobite , Minoki ma rasfata si ea, dar cand vine seara si trebuie se plece acasa, atunci incepe cosmarul meu. As face orice sa nu ma dea afara din magazin. Ma ascund printre cutii, ma uit cu niste ochi rugatori la ele, doar, doar s-or indura de mine. Dar Gabi spune mereu ca nu se poate. Eu le cred si nu ma supar. Pentru ca au ele motivele lor. Sun bucuroasa ca macar ziua pot sta si eu un pic la caldura si sa mananc mancare pisiceasca fara sa fiu nevoita sa umblu prin tomberoanele de gunoi.

Minoki povesteste mereu de motanul ei, Leo, cum face nazbatai prin casa si cum sta toata ziua tolanit si doarme ca un "porc", zice ea, si apoi rade. Cum o fi oare sa dormi ca un "porc"?Cand povesteste ea imi inchipui ca sunt intr-o casa ca a lui Minoki ca ma joc si fac tot felul de ghidusii ca dorm si eu ca un "porc" si mai ales imi inchipui cum vine seara si nu mai trebuie sa stau afara si sa tremur de frig si de frica cotoiului cel rau din coltul strazii.

Asa ca, dragii mei, daca stiti pe cineva care ar dori sa ma ia acasa sa stiti ca sunt o pisicuta blanda. Am un singur mare defect: sunt cam mancacioasa.Dar sa stiti ca nu fac mofturi la mancare. In rest nu cred ca o sa aveti probeleme cu mine. As face orice ca sa va inveselesc si sa fiti fericiti alaturi de mine. Va pup pe toti cu drag si astept sa imi dati vesti bune!
Pisicuta Mitza

P.S. O sa o mai rog pe Minoki sa ma lase sa va mai scriu, sa va mai povestesc cum mai este viata mea!

miercuri, 12 ianuarie 2011

Indignarea saptamanii

Mi-am propus ca de acum incolo , o data pe saptamana, sa postez "Indignarea saptamanii". Va fi o postare despre ce ma revolta pe mine in tara asta.

Asa ca saptamana asta o sa fiu indignata pentru faptul ca suntem un popor ca o lada de gunoi. Sa ma ierte onoratul public cititor dar m-am saturat sa inghit atatea porcarii. Si nu ma refer la cele televizate sau politice ,sau mai stiu eu de care, ci la cele strict alimentare. Toata lumea striga ca mancam si ne imbolnavim de la alimente pline de conservanti si de faimoasele E-uri, pline de zaharuri si alte chestii de nici macar nu le pot pronunta numele.Ca trebuie puse etichete pe produsele ce contin conservanti. Asa si? Ne vom simti noi mai linistiti stiind ca un salam, de exemplu, are cu 10 % mai putini nitrati sau nitiriti decat altul? Asta in conditiile in care oricum toate mezelurile romanesti contin cantitati cu mult mai mari decat limitele admise?

In august am deschis un magazin cu produse naturiste. Am adus in magazin ceaiuri de la 4 firme diferite. Eu sunt o mare amatoare de ceai, mai ales de cand am primit de la iubitul meu o cana electrica ,beau si mai mult ceai decat inainte. Nu sunt o mare fana a ceaiurilor cu arome pentru ca si acelea contin conservanti dar am vrut sa incerc de la toate patru aroma de fructe de padure, pentru ca gustul de fructe de padure este preferatul meu. A fost o mare dezamagire pentru mine sa constat ca fiertura aceea nu avea nimic in comun cu fructele de padure, desi eticheta cu continutul de aroma sintetica exista.

Citisem pe net mai demult despre ceaiurile Teekanne, o firma austriaca . Am vrut sa aduc si eu la un momentdat in magazin dar mi s-a parut a fi prea scump . Am gasit intamplator intr-un supermarket aceste ceaiuri si am cumparat de curiozitate o cutie. Era un ceai de zmeura. Cand am baut prima cana de ceai am avut o adevarat revelatie. Mi se parea incomparabil cu gustul de ceaiurilor noastre autohtone. Si tot cautam pe cutie sa vad continutul de arome si conservanti si, culmea, nu am gasit.

Si acum vine indignarea mea: cum se poate ca un ceai de zmeura sa aibe gust de zmeura si fara adaos de arome sintetice, si ceaiuri de la firme precum Fares sau Hofigal, firme cu renume in Romania sa aibe acel gust de fiertura de sosete nespalate? Ca sa nu mai vorbim de gramaj. Un plic de ceai Teekanne are 2.5 g iar unul de Fares, de ex., are 1 g. Asa ca, facand raportul pret- calitate- cantitate, ceaiul Teekanne este de departe cu mult mai bun decat ceaiul nostru romanesc. Si cand ma gandesc ca m-am referit aici numai la ceai. Un produs pe care il consumam optional. Dar ce ne facem cu alimentele???

luni, 10 ianuarie 2011

I am back

Dragii mei,
Aseara im verificam mail-urile din ultima vreme si am fost placut surprinsa sa gasesc doua comentarii la una din postarile mele de anul trecut. Atunci mi s-a facut un dor sa scriu din nou. Asa ca am hotarat sa reiau postarile. Desi ma gandesc la alt format o sa incerc sa fiu mai consecventa.

Inainte de toate, multumesc celor ce mi-au citit postarile anul trecut, celor ce m-au criticat , chiar si celei care m-a facut proasta pentru ca imi urez singura "La multi ani!" de ziua mea. Si nu pentru ca m-a facut proasta, ci pentru ca mi-a citit postarea.

Doresc sa le felicit din toata inima pe Miha Prajitureasa, prietena mea si stapana blogului "Dulciuri fel de fel", si pe Angela cu "Diamond and rust" pentru postari. As vrea sa-i critic pe Iulian cu "Blogu lui Iulian" ,si Anca cu " Jurnal de 40 de ani" pentru delasare, dar nu pot. Pentru ca suntem in aceeasi barca. A lenesilor . Nu pot decat sa sper ca o sa-i vad din nou la treaba si pe ei. Eu promit ca voi scrie de acum cat mai des posibil.

A fost un an zbuciumat cu foarte multe evenimente . Peste unele am trecut cu bine, peste altele mai putin bine, dar cu speranta ca anul acesta va fi mai bun decat cel ce a trecut. Si va doresc tutror celor ce treceti pe aici sa aveti un an plin de impliniri!

duminică, 8 august 2010

La multi ani, de ziua mea!

Astazi este ziua mea. Implinesc 42 de ani. Cele mai tinere ar spune ''mult". Eu nu ma simt de 42 de ani. Desi am ceva probleme de sanatatae inca simt ca am puterea de a mai face lucruri noi. In curand o sa deschid un mic magazin cu produse naturiste. Este visul meu de vreo 2-3 ani. Am alaturi de minepe iubitul meu, care m-a sustinut si ajutat in aceste proiect. Recunosc ca singura mi-ar fi fost destul de greu sa reusesc in aceasta tara, care te "ajuta" sa falimentezi inainte de a incepe o afacere.

Acum cand scriu aceste randuri ma gandesc ca in ultima vreme am tot fost coplesita de tot felul de probleme si m-am lasat dusa de val, fara sa vad , totusi si partea plina a paharaului. Trecand peste necazurile inerente alea vietii de zi cu zi am uitat sa ma bucur ca, inca mai am curaj sa fac lucurui noi, ca am alaturi un barbat care ma iubeste si ma sprijina in tot ceea mi-am propus, ca sunt inconjurata de cativa prieteni adevarati cu care voi petrece ziua de azi.
Dupa parerea mea sunt cateva lucurui suficiente pentru a descoperi ca viata poate fi si frumoasa.
Asa ca....
La multi ani, Minodoro, de ziua ta!

sâmbătă, 26 iunie 2010

Carti...

Dragii mei!
Zilele trecute stateam la taclale cu iubitul meu, despre carti, despre ce am mai citit fiecare in tineretile noastre, el fiind un mare amator de lectura. Din una in alta ma intreaba:
-Dar tu de ce nu mai citesti? As putea sa-ti recomand cateva carti din biblioteca mea. Si incepu sa-mi insire cateva titluri de carti. Se opri la un momentdat, vazandu-ma ca afisez un dezinteres total.

Acum stau si ma intreb: de ce mi-am pierdut total interesul pentru lectura? De ce, cu ceva ani in urma, incepeam o carte si pana nu o terminam nu ma induram sa ma dezlipesc de ea? Nu vreau sa ma laud, dar, pot spune ca am citit destul de mult pana la o anumita varsta ,cand, interesul meu pentru lectura a inceput sa scada putin cate putin. Si, probabail, ca mine ,mai sunt multi . Nu mai spun de adolescenti si copii ,pentru care cititul este o adevarata pedeapsa. De ce oare?

O fi de vina evolutia tehnologiei, aparitia internetului, care ofera posibilitati nelimitate de informare in aproape toate domeniile? Televiziunea care ne ofera o mare varietate de programe (credem noi!),si care ne acapareaza putinul timp ramas de nu mai avem timp pentru citit? Ctegoric NU! Pentru ca mai sunt si oameni care inca mai citesc carti si nu sunt impotriva tehnologiei. Chiar daca sunt in numar din ce in ce mai mic ei totusi exista.

Toamna trecut am fost in Olanda, o tara care are cel putin 100 de ani in fata noastra in materie de civilizatie si dezvoltare. Am fost profund impresionata de faptul ca ,in autobuze, in metrou, in tren am vazut oameni care citeau. Carti adevarate. Pentru mine a fost o imagine cel putin ciudata sa vad ca, intr-un vagon de tren, cel putin jumatate din calatori erau cu cartile pe brate. Ma simteam ca intr-o sala de lectura. Si ,mai ales, ce m-a uimit mai tare a fost ca am vazut foarte multi tineri citind. Si acum ma intreb din nou: noi , romanii de ce nu mai citim?

Promit ca o sa incerc de acum sa-mi rezerv macar o jumatate de ora zilnic, seara , inainte de culcare sa citesc cateva pagini de carte si sa redescopar frumustea si relaxarea in rasfoitul paginilor de hartie, si nu a link-urilor de pe net pline de tot felul de reclame care de care mai agresive, sa imi inchipui cu ochii mintii scene dintr-un roman, si sa nu imi mai obosesc vederea pana seara tarziu in fata monitorului. O sa incep cu "Fiul risipitor" care, pentru mine a fost cea mai frumoasa carte citita de mine in tinerete.Asa o sa fac!

Frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!












miercuri, 16 iunie 2010

Leapsa cu ceai

Dragii mei!

Am primit o leapsa cu ceai de la draga mea Anca, care nu stiu cum functioneaza. Banui ca ar trebui sa spun cate ceva despre mine si ceai.
O sa spun ca sunt o mare amatoare de ceai, imi place foarte mult ceaiul.In tineretile mele am citit "Shogun"sieram fascinata de ceremonia ceaiului, practicata cu atat maiestrie de adevaratele gheise, si nu numai. Ceea ce pentru noi este niste apa fiarta in care punem niste frunze si bem pur si simplu , pentru japonezi ceremonia ceaiului este un adevrat cult.

Imi place foarte tare sa prepar ceai de maramya (este ceaiul meu preferat ), sa fumez narghilea si sa ascult muzica orientala. Recomand cu caldura ceaiul de maramya. Se gaseste mai greu ( numai la magazinele cu specific arabesc). Am tot incercat sa aflu daca o fi bun si de leac dar nu am gasit pe nicaieri. Apoi ceiaul de menta este foarte bun. Mai ales cel din menta verde. Am baut mai demult un amestec extraordinar de bun de ceai de menta verde, busuioc si cateva frunzede feriga. Se spune ca feriga este un foarte bun calmant. Dar ATENTIE! In cantitati mari este foarte toxic! Asa ca... mai bine fara feriga!

Mie imi place ceaiul indulcit cu miere de albine. Mai ales ceaiul de de tei indulcit cu miere , putin rom, lamaie si putina coaja rasa de portocale. Iarna este un adevarat deliciu. Apoi mai este ceaiul englezesc pe care il ador sa-l beau impreuna cu cateva fursecuri alaturi. Ce poate fi mai placut si mai linistitor decat o mica sporovaiala cu cana de ceai in mana si cateva prajiturele?
Iar acum pe timp de vara ceaiul de macese este pentru mine mai bun decat orice suc. Racit cu cuburi de gheata este extraordinar.

Despre ceai am mai postat asa ca nu o sa mai criu prea multe decat ca mie imi place. Imi place sa-l si prepar, pentru ca ma relaxeaza , imi place sa-l si beau pentru ca imi ofera cateva momente de liniste si adevarata placere sa stau, de exemplu, cu iubitul meu de vorba la o cana cu ceai.
Dau mai departe aceasta leapsa prietenei mele Miha Prajitureasa. Si nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!

marți, 8 iunie 2010

Intrebari existentiale 3.Fantezii...

Dragii mei!
Stateam zilele trecute cu iubitul meu si vegetam ca doua legume la soare. La asa moment de relaxare, zic, sa pun si niste muzica adecvata. Asa ca am pus niste muzica reiki.
Pe fondul unei ape curgatoare cu pasarele ciripind in fundal, o melodie foarte linistitoare. Il provoc pe iubitul meu:
- Incearca sa creezi o fantezie pe aceasta melodie.
Se uita la mine, apoi la imaginea de pe desktop-ul lui (care este imaginea de fata), imi zambeste intr-un anume fel si incepe:


-Mi-ar placea sa fiu aici, in Austria, dimineata, la rasaritul soarelui. Sa fie liniste...
-Si? Intreb eu curioasa.
-Sa nu se auda decat pasarile. Cerul sa fie senin, si aerul puternic de munte, iar eu undeva mai in spate pe malul lacului unde sa nu fie lume. Sa fie pustiu.
-Asa, si? intreb din ce in ce mai curioasa si mai insufletita, asteptand sa apar si eu pe undeva prin fantezia lui de pe malul lacului. Despuiata prin iarba...iar el sa se arunce asupra mea si sa facem amor nebun .
-Iar eu cu o tigara in coltul gurii... imi spune.
"Ooooo , vrea sa apara ca James Bond" imi spun in gand din ce in ce mai infierbantata.
-Asa si? Si?
-Si sa am unditele aruncate pe lac, pentru ca pescuitul trebuie inceput dimineata cat mai devreme imi spune, luandu-si un aer foarte savant.
Ooooops! What's this?
- Cum adica? Il intreb trezindu-ma brusc din aceasta "minune". Dar eu? Eu unde sunt, dragul meu, in fantezia ta?
Uitandu-se din nou la imaginea de pe desktop imi spune cu nonsalanta:
-Cum unde? Intr-una din cabanutele astea! Imi pregatesti mie micul dejun, draga mea.

-Ok, spun. Fii atent! Hai sa schimbam peisajul si melodia.
Pun o melodie cu un fundal cu valuri de mare. Melodia e superba. Il provoc din nou:
-Creeaza o fantezie pe aceasta melodie! ii spun, zambind mai provocator,sperand ca de data asta voi aparea si eu in fantezia lui.
-Daaaa, spune el lung, intrand deja in jocul meu. Ma si vad pe un iaht plutind asa fara tinta pe valurile oceanului.
"Ooooo, buuun" imi spun in gand vazandu-ma deja pe iaht, bineinteles ca dezbracata , el venind sa ma dea cu lotiune de plaja si apoi sa facem amor nebun acolo sus pe punte...sub soarele arzator.
-Si ? Il intreb cu speranta ca, macar de data asta vom avea aceeasi fantezie.
-Si bineinteles ca eu voi avea unditele aruncate in mare, pentru ca , nici nu stii ce pesti se pot prinde in ocean.
-Si eu? Eu unde sunt in fantezia ta, il intreb.
-Cum unde? Tu deja esti la curatat prima tura de peste. Apoi incepe sa rada, pantru ca imi vazuse deznadejdea in privire.
-Am glumit, iubire, imi spune. Cum credeai ca as putea face asa ceva?

Bineinteles ca glumind si fiind fantezii nu le-am luat in serios. Dar se nasc din nou intrebarile mele existentiale: Cum gandesc barbatii? Ce loc , sau, mai bine zis, cat loc mai ocupam noi in fanteziile lor? Ma gandesc ca daca ar fi fost vorba de Angelina Jolie sau Caterina Zeta Jones, sunt sigura ca ele nu ar mai fi aparut in planul doi la curatat peste.
Ce spuneti domnilor?
Astept raspunsuri pe aceasta tema, si pana atunci nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita! Si plina de fantezii....cu iubitele voastre....




vineri, 28 mai 2010

Intrebari existentiale 2

Dragii mei!
In primul rand ma adresez din nou celor care m-au intrebat de ce nu mai postez . Viata mea e un pic data peste cap in utlima vreme, incerc sa ma ordonez si sa fac fata timpului care este nemilos cateodata si trece atat de repede pe langa mine incat nici nu imi dau seama cand e luni si cand vine weekend-ul. O sa incerc sa postez mai des desi imi este destul de greu.

As vrea sa continui seria intrebarilor "existentiale" la cererea prietenelor mele care mi-au citit ultima postare. Am tot cautat pe ici pe colo raspunsuri. Am vorbit si cu iubitul meu pe aceasta tema. Inca nu reusesc sa dau raspuns unor intrebari . De ce nu sunt barbatii ca noi femeile? Sau, de ce nu suntem noi ca ei? Pentru asta o sa incerc un experiment cu iubitul meu. Pret de cateva zile o sa incerc sa intru in pielea lui si el intr-a mea. Stiti, ca in emisiunea aceea "Schimb de mame". A mea se va intitula "Schimb de sex".

Drept urmare, pret de cateva zile eu o sa incerc sa ma port ca un barbat. Nu stiu daca o sa imi iasa , dar eu o sa incerc. Macar sa vad si eu cum e sa te trezesti dimineata sa imbraci ceva pe fuga , nu conteaza ce, doar atat cat sa nu iesi goala pe strada, sa renunt la oglinditul de dimineata de cel putin jumatate de ora, in timp ce el imi va lua locul in fata oglinzii sa isi analizeze fiecare rid, fiecare fir din spranceana, daca a crescut la locul ei. Isi va asorta corect, chilotii cu maieul si sosetele, pentru ca, de restul, nici nu se pune problema. Si daca ma gandesc bine... cred ca o sa-l rog sa se si epileze. Sau mai bine nu! Stiti vorba aceea: "Don't push your luck!"

O sa ies din casa cu mainile fluturande in timp ce el isi va luao geanta in care va avea: un pachet de servetele umede, unul uscat, chei, portofel, telefon, o sticla cu apa (ca doar trebuie sa se hidrateze ), un deodorant , parfumul pentru un refresh peste zi, balsamul de buze, guma de mestecat, tigari, bricheta, si multe altele necesare, sau intuile dar pe care, noi femeile, le caram zilnic dupa noi in imensele noastre posete, doare poentru ca suntem niste doamne respectabile.

Seara o sa ies cu fetele la o terasa. O sa incerc sa bag in mine macar un litru de bere, pentru ca eu nu beau de fel. Dar o sa incerc macar asa pentru aroma aceea de alcool amestecata cu tutun ( o sa si pufai ca un furnal) si apoi o sa ma duc sa-l sarut indelung in semn de multumire pentru ca a fost atat de dragut si a facut cumparaturile in drum spre cara , a gatit, si a mai facut si cate ceva prin casa. Nu conteaza ca, saracul, e obosit mort ca de abia se tine pe picioare. O sa-l provoc si la o partida de sex nebun, sa vada el ce femeie are langa dansul.

Dar acum stau si ma gandesc. Oare el va putea sa duca pana la capat aceste experiment? Chair sunt curioasa. Sau poate eu voi fi cea care va ceda prima?
O sa va tin la curent. Pana atunci nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!





luni, 24 mai 2010

Premiu

Dragii mei!
Am constatat astazi cu bucurie, ca am mai primit un premiu. Si cu rusine as spune, pentru ca nu prea am mai fost activa in ultima vreme.
Premiul vine de la draga mea Anca, careia ii multumesc si ii promit ca voi reveni cu o postare cat de curand.

Acest premiu il dedic mai departe prieteni mele Miha "Cofetareasa" si blogului "tisport.blogspot.com " cu felicitarile mele!


sâmbătă, 15 mai 2010

Intrebari existentiale

Vorbeam aseara cu o mai veche prietena a mea. Are 50 de ani si este proaspat divortata. Vorbeam despre barbati in general. Incercam sa dam niste raspunsuri la niste intrebari vis a vis de unele proaste obiceiuri masculine. Ei ar spune ca sunt lucruri fara importanta carora le dam noi amploare, sau ca sa citez, "faceti din tantar armasar". Lucruri marunte pentru ei dar importante pentru noi, din cauza carora acumulam tensiuni de-a lungul timpului, tensiuni care de mult ori duc la adevarate drame.

De exemplu: ce ne facem cu barbatul metrosexual, genul de barbat care tremura de placere in fata unui costum Armani, sau sta la cosmetica mai mult decat o femeie, si ce ne facem cu barbatul neingrijit cu care trebuie sa ducem adevarate lupte sa-si schimbe tricoul sau, si mai grav, sa te intrebe cu o privire inocenta de ce trebuie sa isi schimbe sosetele zilnic?
Niciunul nici altul nu ne avantajeaza. Primul iti da senzatia ca te eclipseaza, si te obliga sa straduiesti si mai mult sa arati bine ( ca, deh, doar esti femeie!), iar cu al doilea te saturi de luptele duse ca sa se barbiereasca, sa faca un dus si sa arate cate de cat ingrijit .

O alta mare nedumerire pentru mine este de ce sunt barbatii atat de neglijenti cu sanatatea lor? Si mai ales de ce ne agitam noi pe langa ei mai mult decat e cazul? Unul din motivele de divort la prietena mea au fost certurile interminabile pe tema alimentaitiei sotului ei si a faptului ca mereu neglija sa isi ia medicamentele , din cauza ca avusese un infarct si are diabet necesitand tratament si regim strict.Sau alt exemplu foarte des intalnit al barbatului care trebuie dus in camasa de forta la medic. Si nu vorbesc aici de vreun control de rutina , pentru ca la noi la romani acest obicei este de domeniul science fiction. Este vorba ca amana un control la doctor oricat de rau s-ar simti.

Dragele mele, dragii mei domni, as vrea sa aud parerile voastre. Mai ales de la distinsii domni mi-ar placea sa aud cateva opinii. Si mai ales mi-ar placea sa vina cineva si cu solutii la aceste probleme. Si nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste doar in armonie!
o seara linistita!




luni, 10 mai 2010

Dupa 40...

Dimineata m-am trezit un pic bosumflata. Nu m-am simtit prea bine ultimele doua zile si starea mea nu era una chiar foarte buna. Dar, am aruncat un ochi pe geam si am vazut ca afara era senin. Am auzit ca si vremea va fi frumoasa astazi, asa ca, un pic am inceput sa ma destind.

Mi-am luat cafeaua si m-am asezat la birou. Am dat cu ochii de lacramioarele pe care mi le-a cumparat iubitul meu vineri si ,care, credeam ca nu vor mai inflori. Erau cat se poate de inflorite si miroseau extraordinar. Mi-a tresarit inima de bucurie, si mi s-a umplut sufletul de parfumul lor. Cred ca mirosul de lacramioare este cel mai placut miros.

Iau oglinda sa ma machiez si observ ca un cret (si nu ma refer la vreo suvita) mi-a aparut in coltul ochilor. Eu "cret" spun la cuvantul acela... pe care nu prea pot sa-l pronunt...adica..."rid". Ma intristez si ma simt batrana. Dar ,din nou imi amintesc ca zilele trecute iubitul meu mi-a sarutat ochii si mi-a spus ca am cei mai frumosi ochi din lume. Ma uit din nou in oglinda si parca ridul acela a disparut. Intr-adevar arat destul de bine pentru cei 42 de ani pe care ii voi implini acusi. Vai de mine! Sper ca nu intru in criza femeilor de 40 de ani!

Ma uit din nou pe fereastra. Afara este atat de frumos, copacii au inceput sa infrunzeasca, peste cateva zile incepe cea mai frumoasa luna din an pentru mine si eu imi fac griji pentru un rid. Na, ca am resuit sa pronunt si cuvantul acela! Or sa mai apara, si, dupa ele, multe alte probleme specifice varstei. Dar, ma gandesc ca acum inca sunt tanara, iubitul meu imi spune ca am cei mai frumosi ochi din lume si afara e soare si infrunzesc copacii...Ce pot sa-mi doresc mai mult decat atat?De ce sa ma intristez?

Va astept, doamnelor trecute de 40 de ani sa imi impartasiti din experientele voastre de viata. Sa-mi spuneti cum e sa treci prin aceasta perioada, care, totusi, pana la urma, are farmecul ei.
Si, nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!




vineri, 23 aprilie 2010

Parfum.....

Dragii mei !
Eram astazi in mall si, plimbandu-ma pe la standurile cu parfumuri, ma intalnesc cu o amica. Proba un parfum. De fapt, isi pulverizase parfum pe o mana, o vanturase de doua ori si, dupa ce dadu cu ochii de mine, ma intreba:
-Ce spui de parfumul asta? Iti place? Ce zici, sa-l cumpar?
-Eu zic sa NU-l cumperi, ii raspund cu un zambet in coltul gurii. Tu cumperi un parfum sa-mi placa mie, sau il iei sa-ti placa tie, in primul rand?
I-am explicat atunci cateva reguli simple ce trebuie respectate inainte de a achizitiona un parfum.

Inainte de toate i-am explicat ca un parfum este ca o piramida, formata din trei elemente:de varf, de mijloc si de baza. Notele de varf sunt cele pe care le mirosim imediat dupa ce pulverizam parfumull.Cam dupa 10 minute nasul nostru incepe sa simta notele de mijloc, care constituie “inima parfumului”. Dupa inca 20-30 de minute, se fac simtite si notele finale , de baza, cele care persista. Si aici stim cu toti ca sunt parfumuri care spunem noi sunt persistente si care nu persista. De fapt este vorba de reactiile cu PH pielii noastre. Si, de aceea, in functiie de PH-ul fiecaruia, un parfum poate mirosi intr-un fel pe piela cuiva si cu totul altfel la altcineva. Sau putem avea surpriza da a nu percepe niciun fel de aroma pe pielea noastra.

Apoi i-am spus ca nu trebuie sa cumpere un parfum in aceeasi zi in care il probeaza. De obicei se pot proba mai multe arome, dar nu mai mult de patru. Dupa fiecare aroma este bine sa mirosim cateva boabe de cafea. Cafeaua are rolul de a atenua din aroma pe care am mirosit-o si de a ne pregati nasul pentru urmatorul parfum. Magazinele care se respecta au, de obicei, mici boluri cu boabe de cafea. I-am mai spus ca nu e bine sa probeze vreun parfum daca este la menstruatie deoarece, in aceasta perioada, pielea isi modifica mirosul si poate influenta aroma. Un alte secret este acela de a nu consuma in acea zi alimente condimentate, ceapa sau usturoi pentru ca pot influenta mirosul pielii.

Si nu in ultimul rand trebuie alese cu grija aromele in functie de perioada zilei, in functie de anotimp, si, chiar in functie de personalitate. Ziua vom folosi un parfum fresh, iar seara daca iesim in oras sau mergem la o petrecere vom folosi o aroma florala, orientala. Vara nu vom folosi parfumuri foarte dulci deoarece in zonele de puls (gat, incheieturile mainilor) pielea este si mai "fierbinte", iar mirosurile vor fi destul de "grele".
In concluzie, amica mea mi-a ascultat sfatul, s-a dus trei zile la rand si a probat mai multe esente si, in final si-a cumparat doua parfumuri de care este foarte incantata (numai ea !!!).

Va astept cu povestile voastre de viata , si nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!






marți, 13 aprilie 2010

Un strigat de ajutor!

Dragii mei! Butonam ieri de zor telecomanda televizorului ,in cautarea unei emisiunea sa-mi alung plictiseala. Printre cautari indelungate atentia imi este atrasa de emisiuniea "Happy hour". De fapt, nu asupra emisiunii, ci asupra cantaretei Ana-Maria, fosta iubita a lui Florin Chilian, care venise acolo sa-si spuna povestea de acum 4 ani.

Habar nu aveam ca fusese cu Florin Chilian, pentru ca ,eu, personal, nu am putut niciodata sa inghit aceste personaj. Ma refer la F. Chilian pe care mereu l-am considerat un ingamfat, un Gica Contra Tuturor si, mai ales ca, nu ma dau in vant nici dupa muzica lui. Pe mine m-a socat povestea ei, o femeie abuzata fizic timp de aproape un an.

Ea venise acolo, nu pentru senzational, nu pentru scandal, nu pentru publicitate. Ea venise de fapt sa traga un semnal de alarma tuturor femeilor care sunt in aceasta situatie.
Ma uitam la ea, si ma intrebam, cum se poate ca o fata ( pentru ca spunea ca la varsta aceea avea 19 ani), atat de frumoasa, atat de fragila sa fie molestata de un barbat timp de 9 luni? Ce om ar putea fi acela care ar lovi o femeie atat de micuta si firava?

Ma gandeam aseara la miile de femei in situatia ei, si, multumesc Domnului ca nu am avut parte de vreo astfel de relatie. Dar raman celelate, care sub tacere, de frica, de rusine, ascund ce li se intampla.Drept pentru care in aceasta seara o sa ma alatur Anei-Maria si o sa incerc si eu sa trag un semnal de alarma. Nu stiu cat o sa reusesc , dar o sa fiu cu inima impacata stiind ca macar am facut-o. Asa ca o sa spun si eu, ca Ana -Maria, ca ,nimeni in lumea asta, nicio femeie nu merita sa fie batuta, injurata, jignita! Chiar daca vi s-a indus sentimentul culpabilitatii, al neputintei, sa stiti ca meritati sa fiti respectate, pentru ca, in primul rand, sunteti o fiinta !

Si inainte de toate, ganditi-va, daca aveti copii, ca suferinta lor este cu mult mai mare decat a voastra. Chiar daca ei nu o arata. Sa fiti sigure ca frica lor, sentimentul de vinovatie si frica de a nu fi abandonati exista si isi vor pune amprenta pe vietile lor chiar si dupa ce ei vor fi ajunsi la maturitate. Uitati-va in ochii copiilor vostri ! O sa le vedeti suferinta dincolo de privirea lor inocenta, si ganditi-va ca ei depind de voi, ca vietile lor depind de o hotarare a voastra: de a spune STOP! De a rupe tacerea, si de a avea curajul sa va eliberati. Fiti sigure ca nu sunteti singure, ca cineva e dispus sa va asculte, cineva va poate ajuta. Totul depinde de voi!

Va astept cu povestile voastre de viata. Daca aveti idei sau sugestii pentru blog ,cu drag va astept sa mi le impartasiti! Si nu uitati ca frumusetea vine din suflet si infloreste numai in armonie!
O seara linistita!




miercuri, 7 aprilie 2010

Dupa sarbatori

Dragii mei!
Intai de toate vreau sa multumesc din nou celor ce m-au felicitat de sarbatori. Le multumesc si ii mai astept cu drag sa-mi citeasca postarile.
Astazi sunt si eu, ca si voi ,inca, sub infleunta sarbatorilor. Cam brusca revenirea la munca! Nu-i asa?
Mai ales ca ne si resimtim dupa atatea "bunatati" care au curs pe mese, cum numai la noi la romani stiu se curga in aceste zile, unele dupa altele.

Eu una ma uit acum ...asa...cam intr-un ochi la ce a mai ramas de la Paste. Deja ceea ce duminica mi se pareau niste delicatese acum le vad ca pe niste chestii horror. Si ca sa o satisfac si pe "Gospodina de criza" o sa-i spun ca deja eu m-am infipt puternic in niste salata verde cu spanac, ridichi, rosii castraveti si ceapa verde. Acusi o sa dau fuguta sa fac o ciorba de legume cu sfecla. Iar mai pe seara o sa mananc niste fructe. Sau o sa beau un iaurt. Am inceput cura de dezintoxicare. Aaaa!!! Si multa miscare. Colaceii pe care i-am adunat cu atata sarg in aceste zile trebuie dati jos cat mai repede!

Asa ca o cura de dezintoxicare nu este greu de tinut. Mai ales ca au aparut salata, spanacul, urzicile. Eu sunt o mare fana a salatelor. Desi , recunosc ca imi plac mancarurile cu carne acum simt nevoia sa iau o pauza . Si peste toate imi fac ceaiuri. Insa atentia marita la etichete! Ceaiurile de fructe la pliculete (dupa cum mai spuneam si in alta postare) au continut de arome si coloroanti. Adica nu sunt chiar atat de naturale precum ar trebui. Asa ca cele mai bune raman tot ceaiurile de plante. Cele de sunatoare, galbenele, menta, macese, mai ales cele ambalate in pungi , in care puteti vedea plantele sunt foarte bune pentru o cura de dezintoxicare.

Daca mai aveti si alte remedii pentru o dieta dupa sarbatori, si nu numai, sa ne scrieti. Asteptam cu interes sa ne spuneti ce remedii folositi pentru eliminarea toxinelor din organism.
Nu uitati cu frumusetea vine din suflet si infloreste in armonie!
O seara linistita!

vineri, 2 aprilie 2010

Sarbatori fericite !

Dragii mei!
Doresc sa va urez tuturor prietenilor mei din blogosfera sa aveti un Paste linistit, lipsit de griji!
Sa aduceti maine seara Lumina Sfanta in casele voastre si sa va bucurati de ea impreuna cu cei dragi.
Va doresc sa va odihniti, mai ales dragelor mele, care in zilele aceastea au muncit la pregatitul bucatelor mai mult decat de obicei, si, inainte de toate sa va bucurati de sarbatoare. Eu una, asa o sa fac. Prima zi voi fi cu familia mea si cu iubitul meu, apoi ma voi intalni cu prietenii mei. Sper sa reusesc sa ma vad cu toti pentru ca la acest capitol pot sa ma declar o norocoasa. Am prieteni din belsug. O sa trimit felicitari (de data asta electronic, pentru ca pe hartie nu am mai apucat sa cumpar) surorii mele si tuturor prietenilor de departe. O sa ma rog sa fie vreme frumoasa sa pot iesi cu iubitul meu sa ne plimbam, si chiar daca va ploua vom iesi la plimbare sub umbrela.
La fel va doresc si voua si nu uitati ca frumusetea vin din suflet si infloreste numai in armonie!
Paste linistit!