miercuri, 26 ianuarie 2011

Povestiri din tomberon

- Bai , vezi ca vine una cu gunoiul! Vezi unde-l da, sa nu mai rascolim si a doua oara!
- Bine, sefu', am inteles!

Cred ca v-ati prins ca aia cu gunoiul eram eu. Decat ca nu aveam niciun gunoi la mine. Venisem disperata pentru ca dimineata aruncasem din greseala niste acte. Trebuia sa le recuperez musai, chiar daca asta insemna  sa rascolesc in gunoi. Desi e  intuneric afara, ma uit in stanga , ma uit in dreapta, sa nu ma vada vreun cunoscut. Intru timid in tarcul in care sunt asezate, de o parte si de alta, opt tomberoane de gunoi. Ma uit in primul  si observ ca e cam gol. Ma gandesc ca nu stiu ce sa fac pentru ca e cam inalt. Daca ma aplec prea tare risc sa cad si sa mai raman sa imi petrec noaptea acolo.

Atunci se apropie indraznet unul din ei. Era unul din cei doi boschetari. Respiratia mi se opreste de spaima timp de cateva secunde, dar gandul ca nu mai apuc sa gasesc actele ma insufleteste pe loc, asa ca intru in vorba, cu riscul de a-mi lua una peste ochi.
- Buna seara, dau eu politicos. Ati putea sa ma ajutati sa caut un sac cu gunoi ? L-am aruncat dimineata si trebuie neaparat sa-l gasesc.
Oamenii ma masoara din cap pana in picioare pentru ca imi inchipui ca nu mai vazusera pana atunci asa aratare imbracata cu cojoc nou,  cizme de piele,  ditamai caciula de vulpe pe cap si cu ochii beliti, sa ceara un sac cu gunoi. Imi dau seama de vorbele "inteligente", pe care le-am scos din gura, si le explic:
- Aveam niste acte acolo si trebuie neaparat sa le gasesc..
- Da ,  raspunde unul din ei. Dai si mata 5 lei si te ajutam.

Ii dau 5 lei,  si atunci  scoate omul, de sub o pubela, o ditamai scula de pescuit saci de gunoi , o chestie lunga cu un carlig in varf, ca un harpon. Incepe sa apuce sacii, unul cate unul, si ii trage afara. Nu va spun ce arome incepusera sa se imprastie de jur imprejur.
Cu stomacul in gat si lacrimi in ochi incep sa desfac sacii, unul cate unul cu speranta ca imi voi recunoaste gunoaiele si implicit o sa-mi gasesc si actele. Colegul meu de tomberon , destul de guraliv  de altfel, intra in vorba cu mine. Se vede ca e nevorbit demult pentru ca nu ii mai tace gura. Ma gandesc sa ii indes un sac din asta pe gat dar imi revin pentru ca stiu ca ar fi un gest nesabuit din partea mea. Asa ca incerc sa ii tin hangul si si incep sa fac conversatie cu el.

Dupa mai bine de o ora de cautari febrile, balivernele lui nea Costica,( pentru ca aflasem intre timp de la celelalt preieten al lui, ca il cheama  Costica) si privirile ciudate ale trecatorilor(din care o parte vecinii mei de bloc), ajung la trista concluzie ca actele mele au plecat cu masina de gunoi de dimineata. Sunt sfarsita. Cu caciula mea de vulpe aproape cazuta de pe cap, cojocul meu nou, murdar, ma indrept spre iesirea din tarc.

Cand sa ies, il aud pe "prietenul " meu de tomberon  ca se opinteste si isi sufla ditamai  barnaul de nas in dreptul meu, la cativa milimetri de cizmele mele cumparate abia de doua zile.
Atunci simt ca explodez si ii zbier cateva vorbe de duh:
- Bre , da' chiar esti nesimtit!  Iti sufli mucii pe cizmele mele?
La care el imi raspunde cu un ton foarte savant:
- Da ce vrei, cucoana, sa ii bag in buzunar?
Prinzand curaj ca am trecut de partea celalata a tarcului, in loc mai luminat, ii raspund cu naduf:
- Boule! Si plec mai departe spre casa.
- Vaca cu caciula ce esti, imi striga in urma!

Dragii mei,
Aceasta postare o dedic vecinilor mei de bloc , in special celor care m-au vazut in seara de 20 noiembrie 2009 la tomberoanele de gunoi  impreuna cu cei doi boschetari rascolind cu harponul printre sacii de gunoi. Chiar daca m-ati surpins razand la "glumele" lui nea Costica, sa stiti ca acela nu era rasul meu. Vreau sa va anunt pe aceasta cale ca nu ii cunosc si nu am nimic in comun cu cei doi, eu nevoind decat sa-mi recuperez nenorocitele acelea de acte.




28 comentarii:

Traian spunea...

Buna seara!
Chiar daca nu suntem vecini de bloc, am si eu o
curiozitate:
Ce inseamna "vaca cu caiula" ??!

minoki spunea...

Scuze! Am vrut sa scriu caciula. Fug repde sa corectez.

Lumi RO spunea...

Imi aduc aminte ca acum multi ani, o vecina cauta disperata in tomberon, aruncase printre ziare si gunoaie multi bani.Tipa era gestionara la magazin pe vremea aceea. Noi copii fiind radeam de ea, dar ea saraca numai ea stia ce era in sufletul ei. Iar eu mi-am aruncat singura la gunoi vreo zece goblenuri maari. Noroc ca eram in Virginia pe vremea aceea si le-am recuperat. Cei de la gunoi l-au gasit si le-au adus la administratie si asa mi le-am recuperat.

Lumi RO spunea...

Apropo de vaca cu caciula, chiar nu inteleg de ce multi oameni sa zicem care nu au carte te apostrofeaza prin comparatie cu o vaca. O sa postez o intamplare legata de acest subiect.

CARMEN spunea...

hai ca am râs cu lacrimi (chiar daca am citit textul :)) când "vaca" avea "caciula")
Minodora, esti o mica nebunatica :) Te cred ca abia dupa un an si mai bine ti-a trecut supararea, ai re-privit totul si ca abia acum ai avut putere sa faci haz-de-necaz.
Pupici :-*

Miha spunea...

=)) =)) =))

Traian spunea...

SCUZE!
Datorita moderarii, am crezut ca nu-ti recunosti
micile scapari datorate(zic eu)grabei ;
Articolul in sine este in ton cu realitatile
cotidiene, te si vad in ditai caciula si cu mucii
pe cizme...si hahahahaha, scuze!!

minoki spunea...

Lumi draga, eu as putea sa o inteleg pe sarmana doamna. Iti dai seama cum e sa vezi pe cineva, un vecin de-al tau cautand seara prin gunoaie impreuna cu boschetarii?

minoki spunea...

Carmen , ma bucur ca ti-a placut postarea.

minoki spunea...

Mihuta draga, si tie iti multumesc din suflet pentru minunatele egaluri si paranteze trimise. Ma incurajeaza cu adevrat!

ELENA spunea...

Interesantă povestioara ta..!
Un sfârșit de săptămână
excelent îți doresc!
Te îmbrățișez cu mare drag!

georgiana spunea...

Minoki, ce nasol. Te înţeleg perfect. Am aruncat şi eu odată nişte hârtii importante la gunoi, numai că eu m-am introdus în tomberon de-a dreptul şi, la fel ca şi in cazul tău, nu le-am mai găsit. Cât despre vecini, mai dă-i în mă-sa, că doar te ştiu de fată finuţă, cum să te bănuiască că eşti pretenă cu boschetarii??

minoki spunea...

Elena ,iti multumesc frumos pentru urari.

minoki spunea...

Georgiano, nu mi-am inchipuit pana la aceasta postare cate lume a patit ca mine.

corina spunea...

Minoki sa ai o zi buna azi!Auzi le ai cu patitu dar si cu povestitu!:)

minoki spunea...

Corina, multumesc frumos de aprecieri!
Sa ai un weekend placut!

Anonim spunea...

buna minodora si aici.observ ca multa lume scriu ca au patzit cite ceva ''pierderi-cautari'' sa-ti povestesc ceva si despre mine pe scurt.prin anii '90 si ceva,mi-am pierdut un film foto pe linga lacul VENETZIA.ei,ecest film avea o mare insemnatate-valoare sufleteasca ptr.mine.ei,m-am intors de acasa dupa el,exact pe acelasi drum,am luat la urcat si coborit toate bordurile stiute pe unde am mers si spre bucuria-surprinderea mea,am dat de el.tare m-am mai bucurat.as mai avea o povestioare intimplata acum o luna,dar nu vreau sa plictisesc.ESTI NOSTIMA,bafta FLORINASH!!!

minoki spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
minoki spunea...

Florinash, poti sa ne mai povestesti din cand in cand intamplari din vaiat ta pentru ca nu ne plictisesti deloc. Si chiar ne bucuram ca ti-ai gasit filmul foto.

claudia spunea...

Ce bine am mai ras!!!Eu sunt o bloguera in cautare de retete,dar intamplator am dat peste blogul tau si vai! ce bine mi-a prins sa ma distrez putin...ma rog,sa nu ma intelegi gresit,nu radeam de tine ci,cu tine!Ma bucur ca te cunosc si mult succes cu blogu'...o sa mai trec pe aici!!!
Claudia http://todo-con-mucho-amor.blogspot.com

minoki spunea...

Claudia, multumesc de vizita. Aceste postari amuzante sunt facute pentru amuzament. M-as intrista cand as scrie lucuri triste sa razi, dar pana tunci...poti rade cat vrei!

Anonim spunea...

buna dimineata . ma platesti , te ajut...o vorba care apare tot mai des in convorbirile oamenilor.ani buni in urma te chema un vecin la o treaba gen 'vecine ma ajuti sa duc nisipul in curte,l-au basculat in fata portii ' mergeam si-l ajutam...in ziua de azi ptr orice ajutor,trebuie sa platesti chiar si 'prieteni'.in meseria mea am contact cu fel si fel de specimene.zilele trecute intrebam pe cineva cum e la firma x,intru noaptea in curte,am loc de parcare....raspunsul a fost=dai o bere ca-ti spun

M.NECHITA spunea...

Prietenul meu Onoffu a citit patania ta si si-a adus aminte ca vara trecuta a fost" salvat" de un aurolac. Facand curatenie in masina, aruncand pachete goale de tigari,sacose si altele....a avut neplacuta surpriza sa auda zdranganit de chei pe fundul tomberonului, care spre fericirea lui era gol!
Isi aruncase si cheile de la masina!A dat 5 lei la un aurolac...dar zice ca de ii cerea ii dadea si mai mult si se intreaba cum de toti vecinii nu aveau alte trebi la acea ora...toti urmarind atent si asteptand sa il vada "plonjand" in ghena!

minoki spunea...

Cunoastem,....cunoastem...

gaby_d spunea...

deci..hop si eu cu: si eu am patit-o:))
Ceau, Mino!
Acu' vreo....8ani, am facut eu, cica, o curatenie generala.
Si generala fu odata ce-am aruncat si plicul cu actele apartamentului, nu?:)))
Noaptea pe la 12, taica-miu, cauta cu lanterna in gunoi. Dar..sunt o norocoasa:d:)))
Scrii frumos! Duminica linistita!

minoki spunea...

Gaby, nu pot decat sa ma bucr pentru ca nu sunt singura patita.

iulian berzuc spunea...

E tare.Imi aduc aminte cum ,in urma cu multi ani,eram cu cineva care a pierdut un cercel de aur pe strada.Dupa vreo jumatate de ora ne-am intors sa il cautam si l-am gasit chiar in mijlocul trotuarului.

Mitinita spunea...

Scrii tare frumos...am pierdut si eu un cercel cu aur cand eram mica,l-am gasit si l-am dus in mana acasa,ca sa-l scap pe trotuar si era noapte...si nu l-am mai gasit!

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu